fbpx
Top
  >  de prin lume   >  Golden Circle și ”cea mai albastră” cascadă din Islanda – primele două zile în ținutul gheții și al focului
Bruarfoss and the Golden Circle

Când am planificat (și replanificat) această călătorie în Islanda, am lăsat prima zi fără niciun fel de program. Nu găsisem o sursă oficială care să spună foarte specific ce restricții sunt până la primirea relutatelor primului test de COVID. Vestea bună, venită cu două zile înainte de plecare când am completat formularul, a fost primită pe e-mail. Pe scurt: trebuia să mergem direct la cazare, dar nu trebuia să stăm izolați complet ci doar să respectăm anumite norme de distanțare.

Dacă tot am avut o zi în plus, ceva oboseală de pe drum (ajunsesem la cazare pe la două noaptea) și vreme mohorâtă, am început excursia într-un ritm relaxat…poate chiar leneș. Într-un ritm alert, probabil că ce am văzut noi în două zile ar fi putut fi inclus într-una singură.

În islandeză ”foss” înseamnă cascadă. Din acest motiv voi evita pleonasme precum ”cascada Gullfoss”

Prima zi în Islanda – craterul Kerid și Golden Circle

Golden Circle e denumirea sub care întâlniti un intinerariu de o zi (sau mai puțin) în apropierea Reykjavik-ului care include trei importante puncte de interes: Þingvellir National Park (scris și Thingvellir), Geysir și Gullfoss. Acestea sunt cele mai vizitate (și probabil și fotografiate) locuri din Islanda, la care ajung și cei ce poposesc aici pentru o escală de doar câteva zile. (De obicei aceștia sunt americani în drum spre Europa.)

Nu prea sunt dispuse într-un cerc, eventual un triunghi turtit. Traseul devine oarecum o buclă prin includerea altor obiective din zonă. Noi am ales Craterul Kerið (Kerid) și Bruarfoss.

Craterul Kerið (Kerid)

Kerið este un lac format în craterul unui vulcan din Sudul Islandei. Caldera sa are o adâncime de aproximativ 55 m, o lățime de 170 m și o lățime de 270 m. Este foarte clar conturată, acest lucru datorându-se și faptului că este relativ tinerel. La cei 3000 de ani ai săi are doar aproximativ jumătate din vârsta vecinilor. 

Se mai distinge și prin roca de culoare roșie (datorată depozitelor de fier) ce contrastează cu verdele lacului.  . 

kerid crater

Gullfoss – Golden Circle

Gullfoss este o cascadă în două trepte pe râul Hvitá, în partea de sud-vest a Islandei. Are o înălțime totală de 32 m, cea mai mare cădere de apă fiind de 21m

Are un debit mediu de aproximativ 110 m3 / s, care la indundații poate ajunge până la 2000 m3 /s. După cum aflăm de aici, acest lucru înseamnă că poate umple aproape 50 de bazine olimpice într-un minut sau aproximativ unul în fiecare secundă.

Cascada și împrejurimile sale au fost declarate rezervație naturală în 1979. Faptul că o putem admira azi, se spune că s-ar datora lui Sigriður, fiica unui fermier din zonă. Aceasta a fost prima care a condus vizitatori la cascadă și a fost foarte dedicată în a o proteja.

Când Gullfoss era să fie închiriată de niște investitori cu scopul de a fi exploatată, a ajuns cu aceștia în tribunale și a amenințat chiar că se aruncă în cascadă. Din fericire, investitorii nu au reușit să plătească chiria și în cele din urmă proprietatea a fost recuperată și vândută guvernului islandez pentru a o proteja așa cum o cunoaștem astăzi.

Gullfoss Islanda - Golden Circle
Gullfoss waterfall

Geysir – Golden Circle

A treia oprire a zilei a fost la Geysir, o zonă extrem de activă, cu vulcani noroioși, izvoare geotermale fierbinți și impresionantul Strokkur – ce erupe la fiecare câteva minute.

Această zonă geotermală, devenită activă acum mai bine de 1000 de ani, are o suprafață de aproximativ 3 km². Majoritatea izvoarelor sunt aliniate de-a lungul unei fâșii de teren de  aproximativ 500m lungime și 100 m lățime care urmează direcția liniilor tectonice tectonice din zonă, de la sud la sud-vest.

Acum Geysir, cel care stă la originea denumirii de gheizer,  se odihnește de ceva vreme. A fost primul descris într-o sursă tipărită și primul cunoscut de europenii moderni. După o lungă perioadă de inactivitate, a fost ”readus la viață” în anul 2000 de un cutremur. Atunci erupțiile au atins 122m înălțime și au durat chiar și două zile. Începând cu acel an, acestea au avut loc în jur de opt ori pe zi, dar în iulie 2003, activitatea a scăzut la de trei ori pe zi, după care gheizerul a intrat într-o perioadă de latență. Mai erupe în mod surprinzător o dată la câțiva ani (cele mai recente evenimente fiind in 2009 și 2016).

Marele Geysir nu este însă singurul gheizer din această zonă. Cel mai activ, și fotografiat, în aceste zile este Strokkur. Acesta la fiecare câteva minute aruncă în aer apă fierbinte până la 30 de metri.

Parcul Național Þingvellir – Golden Circle

Ultima oprire a primei zile, și prima a celei de a doua, a fost în Parcul Național Þingvellir (scris și Thingvellir), ultimul dintre cele trei obiective ce alcătuiesc Golden Circle. Intrat in patrimoniul UNESCO, este renumit din două motive:

1. În primul rând este considerat unul dintre cele mai importante locuri din istoria Islandei. Aici (până în 1798) se întrunea anual Alþingii, una dintre cele mai vechi instituții parlamentare din lume, fondată în 930. Numele Þingvellir este format din cuvintele islanzeze „Þing” – parlament și „vellir” câmpii.

În acest loc Þorgeir Ljósvetningagoði a declarat creștinismul ca fiind religia oficială a Islandei (în anul 999 sau 1000). După convertire, se spune că, la întoarcerea din Alþingi, Þorgeir a aruncat statuile vechilor zei nordici în cascada care acum poartă numele de Goðafoss („Cascada Zeilor”).

Tot în acest loc istoric a fost proclamată independența în 17 iunie 1944.

2. Pentru geografia sa: aici se întâlnesc două plăci tectonice importante: cea a Eurasiei și a Americii de Nord. Riftul generat de deriva continentală poate fi văzut clar în fisurile care traversează regiunea, cea mai mare, Almannagjá, fiind un veritabil canion. În fisura Silfra se pot face scufundări între cele două continente.Þingvellir este situat pe malul nordic al celui mai mare lac din Islanda – Þingvallavatn. Râul Öxará străbate parcul național și formează o cascadă, numită Öxaráfoss.

Ca în multe alte locuri din lume, creștinismul nu a fost adoptat din convingere, ci oarecum prin constrângere. Pe la finalul secolului X cea mai mare parte a nord-europenilor adoptasera religia creștină. Regele Olaf Trygggvason al Norvegiei a trimis misionari în Islanda, însă aceștia nu au fosr prea bine primiți. Simțindu-se ofensat, regele a luat ostatici patru dintre fii unor importanți islandezi, ce se aflau în Norvegia în acea perioadă. Cum Islanda se baza pe Norvegia pentru comerț și transportul pe mare, și nici nu avea mijloacele de a se apăra în fața acesteia, a devenit mai deschisă către un compromis.

Þorgeir Ljósvetningagoði, lider în acea perioadă, a fost cel nevoit să ia decizia convertirii. Pentru a evita conflictele și potențialele vărsări de sânge, au fost negociate niște deorgări: au avut permisiunea păstrării câtorva obiceiuri ce nu erau în acord cu noua religie impusă: consumarea cărnii de cal, infanticidul și venerarea zeilor nordici, atâta timp cât era făcută în secret.

A doua zi în Islanda – Thingvellir și Bruarfoss

În cea de a doua zi a excursiei noastre am revenit la Thingvellir, deoarece în ziua anterioară nu apucasem decât să vedem Öxarárfoss. După prânz am pornit către Bruarfoss, care nici nu se afla pe itinerariul nostru inițial.

Bruarfoss – cascada albastră

Bruarfoss, numită de unii ”cea mai albastră” cascadă din Islanda, impresionează nu prin dimensiuni sau debit ci prin culoarea apei. Se află pe râul Brúará, un râu glaciar format din topirea ghețarului Langjökull. De aici și albastrul ireal. Numele său însă nu are legătură cu culoarea ce o face cunoscută. Tradus mot a mot acesta ar fi ”cascada pod” și vine de la arc de piatră care a fost odată deasupra ei, acționând ca un pod pentru cei care doreau să traverseze râul. Acesta s-a prăbușit acum sute de ani, însă numele a rămas. Legenda spune că podul a fost distrus intenționat de un lacheu al scaunului episcopal Skálholt. Se întâmpla în timpul unei perioade de foamete, când astfel a împiedicat țăranii să ajungă pe pământurile bisericii.
Cum ajungeți:
O găsiți in Vestul țării, cam la 1h20m de condus de Reykjavik sau la doar 15 min de celebrul Geysir.
Căutați pe Google Maps ”Bruarfoss Waterfall Official Parking” (nu doar Bruarfoss). De acolo este singura cale de acces către cascadă. A existat un drum mai scurt, care traversa o proprietate privată și a fost închis de proprietar. De la parcare vă așteaptă un traseu de aproximativ 7km dus-întors. Drumul este ușor, dar cu câteva porțiuni în care aveți șanse să vă umpleți de noroi.
După o scurtă perioadă, poteca merge pe marginea râului și veți mai întâlni alte două cascade: Hlauptungufoss (care e cam la jumătatea distanței dintre parcare și Bruarfoss) și Midfoss. 

De reținut: 

  • Sunt foarte puține locuri de parcare, deci încercați să mergeți la o oră în care să aveți șanse să mai prindeți unul. (Nu știu când ar fi bine, dar Duminica la ora 15 sigur nu e un moment bun)
  • Nu există sursă de apă potabilă, toalete sau alte facilități, deci este important să plecați la drum pregătiți.

Cazarea

Seara și noaptea le-am petrecut lângă Borgarness la Icelandair Hotel Hamar, unde am avut parte de o cameră cu priveliște superbă și o cină delicioasă.

icelandair hotel hamar

post a comment