Pe îndelete din București spre Bihor – itinerariu de 3-4 zile pentru călătorii cu copiii
La puțin timp după terminarea carantinei am ochit un loc superb și foarte potrivit ideii mele de distanțare socială. Avea o singură problemă: e tocmai în Bihor, iar pe mine drumurile lungi cu mașina în România nu mă prea încântă (a se citi ”mă oripilează”). Așa că m-am gândit la un itinerariu pe mai multe zile din București până în Bihor, pretabil unui drum cu copiii. Asta pentru noi înseamnă un ritm mai lent și mai multe opriri cu activități interesante, care să ”descarce bateriile” celei mici.
Ca toate călătoriile noastre din această vară, nici aceasta nu a fost o vacanță. Faptul că am avut niște limitări legate de împărțirea timpului a făcut ca itinerariul nostru să nu fie tocmai cel mai eficient. De aceea am adăugat la finalul articolului o hartă cu itinerariul sugerat, astfel încât să nu irosiți timp în mașină.
Ziua 1 – București – Sibiu (Avrig)
Am pornit într-o joi seara spre Sibiu, după ce traficul s-a mai domolit. Fiind destul de târziu copilul a adormit în mașină, așa că am avut un drum fără blocaje în trafic sau alte peripeții. Am fost cazați la Palatul Brukenthal din Avrig, despre care voi scrie mai multe cu altă ocazie. Pe scurt: a fost trist să vedem cum este irosit un potențial uriaș. Plusul pentru noi: eram cam singuri pe acolo și copilul avea o curte mare și loc de joacă numai pentru ea.
O recomandare de cazare în Sibiu au cei de la Creștem și Călătorim. Alt loc la care ne-au sclipit ochii, dar nu am găsit liber, a fost Porumbacu Tree House, despre care puteți afla mai multe pe Piciorușe Călătoare.
Ziua 2 – explorăm împrejurimile
Vineri soțul meu a trebuit să lucreze, acesta fiind și motivul pentru care am preferat să plecăm de acasă joi seara. Noi două am plecat la plimbare, în ritmul nostru lent, cu multe pauze de admirat pisici, insecte sau mângîiat plante. Vremea cam mohorâtă părea să ne pună bețe-n roate, dar în final am avut o zi foarte plăcută, petrecută în aer liber.
Pe unde am fost:
Biserica cisterciană de la Cârța
La 43 km de Sibiu, pe drumul spre Brașov, se păstrează ruinele unuia dintre cele mai vechi monumente construite în stilul gotic timpuriu în Transilvania, și anume mânăstirea cisterciană din Cârța. Locul era pustiu când am ajuns acolo, lucru ce nu ar trebui să vă descurajeze (dacă sunteți în timpul programului de vizitare). Sunați la poartă și vi se va deschide.
Cetatea Făgărașului
Din păcate zidurile exterioare ale cetății erau în reconstrucție și nu le-am putut explora, cum ne-am fi dorit. Erau deschise doar două zone: Turnul Temniță și o parte din sălile interioare.
Biserica rupestră de la Șinca Veche
Cunoscută și ca „Templul Ursitelor” sau „Mănăstirea săpată în piatră”, este un loc învăluit în mister, originile sale fiind incerte. O puteți descoperi la 100km de Sibiu (55km de Brașov) în interiorul Asezământului de la Șinca Veche, care mai include un parc ecologic și un schit.
Ziua 3 – de la Sibiu la Cluj
Sâmbătă am pornit fără grabă către Cluj. Am planificat câteva opriri pe drum, astfel încât să avem o zi cât mai relaxantă.
Cetatea Câlnic
Acum în patrimoniul UNESCO, cetatea din Câlnic este una dintre ultimele reşedinţe ale greavilor din Transilvania. Fortificația a fost vândută sătenilor în 1430. Aceștia au construit sisteme defensive suplimentare și folosit ansamblul ca refugiu în timpul atacurilor otomane.
Astăzi locul este bine îngrijit și numai bun pentru o scurtă vizită. Ar fi poate bine să verificați înainte programul aici.
Râpa Roșie
La mică distanță de autostrada Sibiu – Orăștie, vizibilă chiar de pe aceasta, se află Râpa Roșie, numită și ”micul canion al României”. După vreo 2km de mers pe un drum de pământ, ajungeți într-o poiană din care pleacă mai multe trasee (nu prea bine marcate). Noi nu am avansat prea mult pe acestea însă cei de la Travelista.ro au ajuns mai aproape.
Alba Iulia
Ne-am oprit în oraș doar pentru un prânz și un scurt tur al cetății cu mașinuțele electrice. Ne-am promis că vom reveni la Alba Iulia și am și făcut-o între timp. Din păcate nici a doua oară nu am putut zăbovi prea mult în oraș. Am apucat însă să facem traseul celor trei fortificații, pe care îl și recomandăm.
Stâna lui Aidan
Deoarece voiam să evităm orașul și să putem păstra distanța socială, nu am întrat în Cluj ci am mers la Stâna lui Aidan, la Ciurila. Despre experiența de acolo am povestit mai în detaliu aici.
Ziua 4 – de la Cluj, la Groși, Bihor
Duminică ne-am îndreptat către Groși, Bihor, destinația noastră finală. Nu însă de a face un mare ocol pentru a vedea Peștera cu Cristale de la mina Farcu și Peștera Meziad. Dacă pe prima am și apucat să o vizităm, nu la fel s-a întâmplat cu a doua. Ceea ce ne-a stat în cale nu a fost ploaia care s-a pornit ci un tantrum memorabil al copilului.
Am ales să le vedem atunci, weekendurile fiind singurele momente în care putem să explorăm în trei. Pentru a nu vă abate chiar atât de mult de la traseu, puteți opta să vizitați Peștera Unguru Mare sau să faceți un traseu din Șuncuiuș către Peștera Vadu Crișului. Veți trece pe lângă plaja amenajată pe malul Crișului, la care nu vă recomand să poposiți mai mult decât pentru a face o poză.
Peștera cu cristale de la mina Farcu
Peştera cu Cristale din mina Farcu este singura peşteră din România deschisă publicului unde se pot cristalele de calcit. Locul a fost interesant însă nouă ne-a pierit din buna dipoziție când am văzut că cei de acolo (inclusiv ghidul) nu purtau mască. Deși erau semne peste tot că utilizarea acesteia este obligatorie, atât cei din personal cât și mulți turiști îl ignorau (în interiorul Peșterii, fără mască și fără distanță).
După amiază am ajuns la Cătunul lui Victor, unde am stat la Șură. Cu siguranță voi mai scrie despre acest loc, în care am și revenit după vreo două luni.
Activități în Bihor cu copiii
Și dacă tot bateți drumul până acolo, vă veți întreba și pentru ce. Până vom completa lista și cu experiența noastră, vă recomand să citiți despre cele ale altor călători în zonă:
- recomandări de activități și trasee de parcurs în familie au cei de la Kindertrips.com și Travelista.ro
- mai puteți vizita Oradea, despre care Oana, de la VeveTravels.ro, a povestit aici.
Spor la călătorit!
Harta – sugestie de itinerariu din București spre Bihor cu copiii
Găsiți marcate pe această hartă atât obiectivele la care ne-am oprit noi, cât și câteva alternative pe care le puteți lua în considerare când stabiliți propriul traseu.
Dacă ai ajuns până aici, cel mai probabil ești și tu unul dintre părinții dornici de a explora lumea împreună cu cei mici. Te așteptăm și în Grupul Familiilor Călătoare!
Catalin Mihut
Noi de la Catunu lui Victor am plecat total dezamagiti. Nu inteleg de unde atatea review-uri pozitive. Locul este un muzeu, foarte frumos amenajat insa sunt doua minusuri mari, chiar trei. Unul din ele este lispa totala de respect fata de oaspeti, doamna Sanda care este sotia proprietarului este genul de personaj cu doua fete, una vorbesti cu ea si alta se intampla. Exista o cladire noua care se construieste pe proprietate la care au lucrat 4 zile in sapte cat am stat noi, noroc ca am prins 2 zile de weekend in care au facut liniste. In rest am avut parte de zgomote de bormasina pana la 10 seara (https://youtu.be/SwOl18XVuH0) si desi am incercat sa ii rugam sa faca liniste macar seara cand ne intoarcem la cazare, nimic. Sa nu mai zic de zgomotul produs de drumul european care trece la 150m de casa. Daca te gandesti ca mergi acolo si faci yoga, zen… viseaza 🙂
Mihaela Canja
Îmi pare rău că experiența voastră nu a fost prea plăcutâ, însă ale noastre au fost diferite. Spun experiențele, deoarece am revenit apoi și am închiriat și celelalte două case. Recunosc că nu am interacționat cu proprietarii decât strictul necesar și nu am avut nici cerințe speciale.
Zgomotele de pe sosea nu ne-au deranjat cât am stat la șură. Casa în construcție este fix lângă cea de pe deal, unde am stat a doua oară. Probabil erau într-o altă etapă deoarece nu i-am auzit în timpul zilei. Am stat de duminică până Sâmbătă, iar soțul meu a ales destul de des să lucreze în curte. (Adică am stat în timpul săptămânii, în timpul zilei)
Catalin Mihut
Buna Mihaela,
Sper sa fie ceva temporar pentru ca e pacat de casele alea pentru ca Florin a pus suflet cand a lucrat la ele. Multumesc de raspuns si sper ca alti oaspeti sa nu pateasca ca si noi.